Rezoluție ecran? Aspect de imagine? Ce înseamnă 720p, 1080p, 1440p, 4K și 8K?

La începutul anilor 2000, rezoluția ecranului sau rezoluția monitorului nu era un concept deosebit. Windows venea cu un set de câteva opțiuni implicite și pentru a schimba rezoluția într-una mai mare sau cu mai multe culori, trebuia să instalezi un driver pentru placa video. Pe măsura trecerii timpului, puteai cumpăra o placă video mai bună sau un monitor mai bun. Iar astăzi avem o mulțime de opțiuni în ceea ce privește achiziția unoi monitor, calitatea sa și rezoluțiile pe care le suportă. În acest articol, am vrea să împărtășim puțină istorie și să îți explicăm principalele concepte, inclusiv acronime comune precum 1080p sau 4K.

Totul a început cu IBM și CGA

Tehnologia monitoarelor color a fost dezvoltată inițial de către IBM. Prima dată a fost CGA, apoi EGA și apoi VGA - ”color graphics adapter” sau ”adaptor grafic color”, ”enhanced graphics adapter” sau ”adaptor grafic îmbunătățit" și ”video graphics array” sau ”matrice grafică video”. Indiferent de capacitățile monitorului tău, puteai să alegi una dintre opțiunile de imagine disponibile datorită driverelor plăcii video. De dragul nostalgiei, uite cum arăta un monitor CGA:

Odată cu dezvoltarea imaginii video de înaltă definiție și creșterea în popularitate a aspectului de imagine de 16:9 (vom vorbi mai mult despre aspectele de imagine puțin mai târziu), selectarea unei rezoluții pentru ecran nu a mai fost un lucru la fel de simplu. Asta înseamnă și că ai mult mai multe opțiuni din care să alegi, adăugând din ce în ce mai multă confuzie în rândul utilizatorilor. Hai să ne uităm la terminologiile de astăzi și la ce înseamnă ele:

Ecranul are o rezoluție de cât pe cât?

Sunt convins că sunt unii oameni care știu că termenul de ”rezoluție” nu este corect atunci când te referi la numărul de pixeli de pe ecran. Asta nu îți spune absolut nimic despre cât de mulți pixeli ai pe o anumită suprafață. ”Rezoluția” este, tehnic, numărul de pixeli pe unitatea de suprafață, nu este numărul total de pixeli. Deși nu este tocmai corect și noi vom folosi acest termen așa cum este el înțeles în mod obișnuit.

Încă de la începuturi, rezoluția a fost descrisă (mai mult sau mai puțin corect) prin numărul de pixeli aranjați orizontal și vertical pe un monitor, de exemplu 640 x 480 = 307200 de pixeli. Opțiunile disponibile au fost determinate de caracteristicile plăcii video și au diferit de la producător la producător.

Rezoluțiile implicite din Windows erau foarte limitate, așa că dacă nu aveai un driver pentru placa video, trebuia să te descurci cu rezoluția minimă oferită de Windows. Dacă te-ai uitat vreodată la o instalare Windows sau dacă ai instalat o versiune mai nouă a unui driver video, probabil că ai văzut cum arată un ecran cu o rezoluție 640 x 480 de pixeli, măcar pentru câteva clipe. Era ceva urât chiar și pe monitoarele CGA, dar era opțiunea implicită din Windows.

Pe măsură ce calitatea monitoarelor a crescut, Windows a început să ofere mai multe opțiuni implicite, dar greul a rămas în continuare pe seama producătorilor de hardware video, mai ales dacă doreai o rezoluție mare. Cele mai recente versiuni de Windows pot să detecteze automat rezoluția implicită a monitorului și rezoluția maximă pe care o suportă placa ta video și ele pot fi ajustate corespunzător. Asta nu înseamnă însă că ce alege Windows este întotdeauna cea mai bună opțiune, deși va funcționa și poți să schimbi rezoluția oricând după aceea, dacă nu îți place. Dacă ai nevoie de ajutor pentru modificarea rezoluției monitorului tău, îți recomandăm acest tutorial: Cum se schimbă rezoluția ecranului, cum se măresc textul și iconițele.

Atenție la P-uri și la I-uri

Poate ai văzut că unele rezoluții pentru ecrane sunt descrise prin valori precum 720p sau 1080i. Ce înseamnă asta?

Pentru început, literele îți spun cum este ”desentată” imaginea pe monitorul tău. Litera ”p” înseamnă progresiv, iar litera ”i” înseamnă întrețesut.

Un monitor cu imagine întrețesută este un urmaș al începuturilor televiziunii și al monitoarelor CRT vechi. Orice monitor sau ecran TV are o serie de linii de pixeli aranjați orizontal pe el. Aceste linii erau relativ ușor de văzut atunci când te apropiai destul de un monitor sau de un televizor vechi, dar în prezent, pixelii de pe ecran sunt atât de mici încât sunt foarte greu de văzut fără o lupă sau ceva similar. Electronica monitorului ”desenează” ecranul linie cu linie, mult prea rapid pentru ca ochii noștri să observe acest lucru. Un ecran întrețesut afișează pe rând liniile de pixeli impare, apoi pe cele pare.

Din moment ce ecranul desenează liniile de pixeli alternativ, tremuratul imaginii a fost întotdeauna o problemă pentru monitoarele cu imagine întrețesută. Producătorii au tot încercat să rezolve problema în diferite moduri. Cea mai comună metodă este să crești numărul de afișări ale unui ecran complet într-o secundă, așa numita rată de reîmprospătare. Cea mai obișnuită rată de reîmprospătare era de 60 de afișări pe secundă, un nivel acceptabil pentru majoritatea oamenilor, dar care putea fi crescută puțin mai mult pentru a scăpa de tremuratul imaginii, care era vizibil pentru unii oameni.

Pe măsură ce am renunțat la vechile monitoare CRT, terminologia s-a schimbat din rata de reîmprospătare a imaginii la numărul de cadre pe secundă, datorită modului diferit de lucru al monitoarelor LED. Rata de cadre pe secundă este viteza cu care monitorul afișează fiecare cadru diferit. Cele mai recente versiuni de Windows setează o rată de 60 de Herți, sau de 60 de cicluri pe secundă, iar ecranelor LED nu le tremură imaginea. Sistemul de afișare s-a schimbat din întrețesut în progresiv deoarece noile monitoare sunt mult mai rapide. La o imagine progresivă, liniile sunt desenate pe ecran unele după altele, secvențial. Dacă, de exemplu, vrei să traduci 1080p, această rezoluție este folosită de ecrane caracterizate prin 1080 de linii de pixeli orizontale și de o imagine afișată progresiv.

Ce înseamnă numerele: 720p, 1080p, 1440p, 4K și 8K?

Atunci când televizoarele de înaltă definiție au devenit ceva normal, producătorii au inventat o scară de valori pentru explica rezoluțiile ecranelor. Cele mai comune numere pe care le vezi sunt 720p, 1080p și 2160p sau 4K. După cum am văzut, ”p” și ”i” îți spun dacă este vorba despre un ecran cu afișare progresivă sau întrețesută. Iar numerele sunt folosite uneori pentru a descrie și monitoarele calculatoarelor deși, în general, un monitor este capabil de rezoluții mai mari decât cele disponibile pe televizoare. Numerele se referă întotdeauna la numărul de linii orizontale de pixeli ale ecranului.

Iată ce înseamnă fiecare dintre aceste valori comune:

  • 720p = 1280 x 720 - este o rezoluție cunoscută în mod obișnuit ca HD sau ”HD Ready”
  • 1440p = 2560 x 1440 - rezoluție cunoscută în mod obișnuit ca QHD ori Quad HD, disponibilă în general pe monitoarele de gaming și pe smartphone-urile premium. 1440p este o rezoluție de patru ori mai mare decât 720p HD sau “HD ready”.
  • 2160p = 3840 x 2160 - rezoluție cunoscută sub numele de 4K, UHD ori Ultra HD. Este o rezoluție foarte mare și este întâlnită pe televizoarele și monitoarele premium. 2160p este numită 4K deoarece ea este de patru ori mai mare decât standardul 1080p FHD ori “Full HD”.
  • 4320p = 7680 x 4320 - este rezoluția 8K și îți oferă o imagine cu de 16 ori numărul de pixeli de pe un ecran cu o rezoluție 1080p FHD ori “Full HD”. Deși nu vei vedea prea curând televizoare sau monitoare de calculator cu această rezoluție, poți să testezi dacă ai un calculator care are șanse să randeze o imagine cu atât de multă informație. Uite un exemplu de clip video filmat la rezoluție 8K:

 

 

Ce este aspectul de imagine?

La începutul articolului, am menționat termenul de aspect de imagine. Acesta a fost folosit inițial în filme, pentru a indica lățimea imaginii față de înălțimea ei. Filmele aveau inițial un aspect de imagine de 4:3, iar această valoare a fost adoptată și de televiziune și de vechile monitoare. Aspectul de imagine folosit în filme a evoluat rapid în unul mult mai lat, ceea ce a însemnat că atunci când filmele erau difuzate la televizor, ele trebuiau să fie decupate sau imaginea trebuia manipulată în așa fel încât să se încadreze pe ecran.

Pe măsură ce tehnologia s-a îmbunătățit, producătorii de televizoare și de monitoare au început să creeze și ei ecrane late. Inițial, un ecran lat (”widescreen”) se referea la orice era mai lat decât un ecran clasic 4:3, dar foarte curând a ajuns să fie înțeles ca un ecran cu un aspect al imaginii de 16:10 și mai târziu de 16:9. În prezent, aproape toate monitoarele de calculator și aproape toate televizoarele au ecrane late, iar emisiunile TV și saiturile web s-au adaptat la această schimbare.

Până în 2010, 16:10 era cel mai popular aspect de imagine pentru monitoarele de calculator. Dar, odată cu creșterea în popularitate a televiziunilor de înaltă definiție, care foloseau rezoluții de afișare precum 720p sau 1080p și care au transformat aceste standarde în sinonimul imaginii de înaltă definiție. Astăzi, să găsești un ecran cu un aspect de imagine de 16:10 este aproape imposibil.

În funcție de aspectul de imagine al ecranului tău, poți să folosești doar rezoluțiile care sunt specifice lățimii și înălțimii sale. Unele dintre cele mai comune rezoluții care pot fi folosite pentru fiecare aspect de imagine sunt următoarele:

  • Rezoluții cu aspect de imagine de 4:3: 640×480, 800×600, 960×720, 1024×768, 1280×960, 1400×1050, 1440×1080, 1600×1200, 1856×1392, 1920×1440 și 2048×1536.
  • Rezoluții cu aspect de imagine de 16:10: - 1280×800, 1440×900, 1680×1050, 1920×1200 și 2560×1600.
  • Rezoluții cu aspect de imagine de 16:9: 1024×576, 1152×648, 1280×720, 1366×768, 1600×900, 1920×1080, 2560×1440 și 3840×2160.

Ce efect are dimensiunea ecranului asupra rezoluției?

Deși un ecran de televizor 4:3 poate fi ajustat să afișeze bare negre în partea de sus și în cea de jos a ecranului atunci când afișează un film sau o emisiune filmată în aspect lat, asta nu are sens la un monitor, așa că nu vei vedea ca Windows să îți ofere opțiuni diferite pentru rezoluții late. Poți să vizionezi filme cu barele acelea negre la fel ca pe televizor, dacă este cazul, dar afișarea lor este făcută de către aplicația cu care te uiți la film, nu de către Windows.

Cel mai important lucru nu este dimensiunea monitorului, ci abilitatea sa de a afișa imagini cu rezoluție mare. Cu cât setezi o rezoluție mai mare, cu atât vor fi mai mici imaginile de pe ecran, și vine un moment când textul de pe ecran s-ar putea să fie prea mic pentru a mai fi lizibil. Pe un monitor mare este posibil să crești rezoluția foarte mult, dar dacă densitatea pixelilor nu se ridică la același nivel, nu vei obține rezoluția maximă posibilă înainte ca imaginea să devină ilizibilă. În multe cazuri, monitorul nu va mai afișa nimic dacă îi ceri Windows-ului să folosească o rezoluție pe care nu o suportă. Cu alte cuvinte, nu te aștepta la miracole de la un monitor ieftin. Când vine vorba despre ecranele de înaltă definiție, este clar că primești ce plătești.

Concluzie

Dacă nu ești o persoană foarte tehnică, este posibil să devii confuz de la atâtea detalii. Sperăm că acest articol a reușit să te ajute să înțelegi cele mai importante caracteristici ale unui ecran: aspectul de imagine, rezoluțiile sau tipul său. Dacă ai întrebări pe marginea acestui subiect, nu ezita să ne întrebi în formularul de comentarii de mai jos.