Tech Lolz: A digera sau a nu digera? Aceasta este întrebarea

Noi am învățat de la mamele noastre că unele lucruri sunt bune și altele sunt rele. Apoi am învățat de la bunicii noștrii ce este politicos și ce nu e, pentru că ei au insistat că nu e OK să dăm vânturi la mesele de Crăciun. Apoi, în facultate am învățat ce e penibil și ce nu, grație alcoolului, în cele mai multe dintre cazuri. Linia aceea fină între a fi destul de relaxat cât să agăți fete și a ne exorciza stomacul în fața vasului de WC din cămin. Apoi am învățat și că unele subiecte se pot dezbate, iar altele sunt tabu. Cu alte cuvinte am înțeles unele limite social acceptate.

Aplicațiile pentru copiii din ziua de azi, dubioase sau amuzante?

De asemenea, am învățat în timp că, pe lângă bine și rău, drăguț și nepoliticos, decent și indecent, mai există și dezgustător sau nu, în cultura noastră. În timp ce unii asiatici mănâncă insecte care încă nu și-au dat obștescul sfârșit și uneori și pe prietenii noștri domesticiți, noi facem lucruri care probabil pe alte continente sunt considerate oribile și îi îngrețoșează pe locuitorii de acolo. Dar în nicio cultură cu care am interacționat până acum, să te joci cu Numărul 2 nu este considerat amuzant.

Și atunci, de ce avem atât de multe aplicații care implică să te joci cu el pe Android și pe Apple Store? Am scris poo în caseta de căutare din Play Store și am numărat nu mai puțin de 15 jocuri cu materii fecale doar în primele două ecrane. M-am oprit pentru că îmi venea înapoi prânzul, dar sunt sigură că sunt mai multe.

Primul dintre ele este Pou , tamagotchi-ul secolului 21. Trebuie să îl hrănești, să îl speli (serios?!) și să te joci cu el și … ce? Are 8.137.805 de descărcări. Asta înseamnă de mai multe ori decât s-au dus 1 milion de oameni azi la baie.

După care mai avem și restul de jocuri Flying Poo , Dancing Poo , Poo Eater , Farting Poo Story , Do Not Poo on The White Tiles , Super Poo Rain , Happy Poo Plunger , Poo Flip Up , Happy Poo Fall , Poo Rain… Aș putea continua la infinit. De ce avem jocuri care îi învață pe copii să se joace cu ce depun în oliță? Cum e asta educațional, sanitar, amuzant, util? În ce univers?

Nu puteau să facă un tamagotchi clasic. Să fie o nenorocită de veveriță, o pisică, un câine, un șoarece, orice animal viu și drăgălaș care să îi învețe pe copii să aibă grijă de un suflet, să îl hrănească, să îi vorbească, șamd. Să dai de mâncare, să îmbraci, să dai nume și să speli un munte de caca este complet nenatural. Cel puțin în universul meu.

Ah, da! Am uitat. Și e DEZGUSTĂTOR.

În Poo Escape trebuie să ajuți un minunat răhățel să adune monezi de aur, ghidându-l printr-un râu rapid în două episoade distincte. Deși e un loc ciudat pentru a găsi un răhățel, trebuie să îi crești pușculița de bani și apoi să îi cheltuiești pe upgrade-uri și power-ups. Acest joc își testează reflexele și dexteritatea pentru că trebuie să eviți să te lovești de malurile râului și de alte obstacole. 4 jocuri diferite, 2 episoade, 60 de nivele pline de suspans, obstacole periculoase, efecte vizuale spectaculoase.

Un răhățel minunat care adună bani și își crește pușculița? Da' ce e Poo ăsta, Lupul de pe Wall Street? Ah nu, e într-un râu. E un răhățel cu bani într-un râu. E exact la ce te așteptai, nu? Are sens.

Concluzie

Serios, dacă părinții vor să își țină copiii ocupați cu ajutorul unei tablete sau unui smartphone (deși, știți că încă se mai fabrică lucrurile alea… cum le zice…. jucării) măcar creați niște jocuri drăguțe prin care să îi învățați ceva despre mediu, despre animale, despre prietenie, despre școală, despre sănătate… Nu îi învățați să se joace cu ceva ce au digerat deja!