Când am pornit Indiana Jones and the Great Circle, am fost cuprins de senzația aceea de nostalgie pe care o are probabil orice admirator al filmelor clasice cu Harrison Ford. Asta poate și pentru că am crescut cu ele și mi-au făcut adolescența mai frumoasă. Am așteptat cu nerăbdare lansarea Indiana Jones and the Great Circle, nu numai din curiozitatea de a afla care va fi povestea legendarului Indy, ci și pentru că citisem că jocul, din punct de vedere tehnic, va avea foarte multe de oferit. Fiind vorba de un joc cu cerințe foarte mari în ceea ce privește hardware-ul, în special pe partea video, voiam să văd cum se vor integra și cum se vor descurca tehnologiile NVIDIA DLSS și Reflex. Hai să-ți povestesc despre experiența din Indiana Jones and the Great Circle și cum se mișcă acest joc pe un calculator de gaming entry-level:
M-am jucat Indiana Jones and the Great Circle cu NVIDIA DLSS și cu Reflex și mi-a plăcut!
Să începem cu începutul… După ce am terminat de descărcat și de instalat pe calculator Indiana Jones and the Great Circle, m-a luat prin surprindere că jocul începe cu rejucarea acelei prime scene, iconice de altfel, din Raiders of the Lost Ark. În junglă, în templu, cu tot felul de capcane mortale și, să nu uităm, la fel ca la începutul filmului, un bolovan uriaș care se rostogolește amenințător în spatele lui Indy.
După ce treci de introducerea clonată din film, lucrurile continuă cu o poveste originală. MachineGames, studioul cunoscut pentru multe din jocurile extraordinare din seria Wolfenstein (precum Youngblood, The New Colossus, The Old Blood și The New Order), dar și pentru colaborarea cu restul familiei Bethesda la realizarea altor jocuri foarte cunoscute (precum DOOM, Deathloop sau Skyrim), ne-a pregătit un univers și o poveste diversificată, presărată și cu umor de calitate. Iar, față de jocurile din seria Wolfenstein, Indiana Jones este mai creativ la stilul de a neutraliza fasciștii. În loc de puști și ploi de gloanțe, jocul ne ghidează printr-o abordare ce combină stealth (furișat), lupte corp la corp, dar și improvizații comice. Este primul joc în care am reușit să înving un fascist dându-i o chitară în cap… 🙂
Am fost încântat să descopăr că Troy Baker îi dă glas lui Indy. Ca gamer, pe lângă o poveste interesantă, o calitate bună a imaginii, și un gameplay reușit, apreciez întotdeauna o interpretare de calitate a vocilor. O voce bună te poate apropia de un caracter, dându-i viață și trezind empatie, pe când o voce slabă te va face mereu să te simți detașat de ceea ce se întâmplă în joc, pe ecran.
Dacă nu ai auzit de Troy Baker, pagina lui de pe IMDb îți va confirma că probabil îl știai de undeva, dar nu erai sigur(ă). 🙂 Poate din The Last of Us (I și II), poate din Death Stranding, ori poate chiar și din Batman. Cumva, omul acesta reușește să îl facă pe Indy să sune natural, cu un ton relaxat, uneori ironic, exact cum l-ai văzut și în filme.
Povestea din Indiana Jones and the Great Circle se desfășoară cândva între evenimentele din Raiders of the Lost Ark și cele din The Last Crusade. Mai exact, începe în 1937, înainte de al Doilea Război Mondial, la Marshall College, unde domnul profesor Indy predă arheologie. Se pare că aventura lui cu Marion Ravenwood s-a terminat, iar Marcus Brody menționează direct că Indy încearcă să fugă de problemele personale. Însă, așa cum se întâmplă mereu și nu doar în filme, cărți și jocuri, ci și în realitate, problemele vin singure peste Indiana. Cineva sparge muzeul colegiului, fură o pisică, adică o mumie a unei pisici 🙂 (evident, un artefact rar și ciudat), dar pierde în rama unui geam spart un indiciu: un medalion de la Vatican. Indy pune totul pe pauză, își face bagajul și pleacă spre Roma. Apropo, tot drumul este prezentat fix ca în filme: un avion se mișcă pe hartă, arătându-ne de unde pleacă și unde ajunge protagonistul nostru.
După ce ajungi la Roma, te infiltrezi în Castel Sant’Angelo și descoperi un pasaj secret către Vatican. Acum, ne pregătim deja să explorăm, să ne furișăm și, în curând, să rezolvăm și puzzle-uri. Și tot acum, începe să se vadă din ce în ce mai mult ce pot face cei doi aliați pe care i-am menționat la începutul articolului: NVIDIA DLSS și NVIDIA Reflex.
Ideea este așa: pe sistemul Evo Warship Powered by ASUS, pe care am jucat Indiana Jones and the Great Circle, am avut o placă video ASUS TUF Gaming GeForce RTX 4060 Ti 8GB GDDR6 OC Edition.
Pe lângă placa video menționată mai devreme, acestea sunt principalele componente hardware din calculatorul pe care am jucat Indiana Jones and the Great Circle:
- Placă video ASUS TUF Gaming GeForce RTX 4060 Ti 8GB GDDR6 OC Edition
- Placă de bază ASUS TUF GAMING B760M-PLUS
- Procesor Intel Core i5 14500 cu 14 nuclee, frecvență de bază de 2500 MHz și turbo 5000 MHz
- Memorie RAM 16 GB DDR5 de la Corsair cu frecvență de 5200 MT/s (MegaThreads pe secundă)
- Un SSD BarraCuda Q5 cu o capacitate de 1TB și interfață PCI Express 3.0 x4
- Sursă de alimentare ASUS ROG Strix Aura cu o putere de 850 W și eficiență 80 Plus GOLD
- Carcasă Mid Tower ASUS TUF GAMING GT502
La un mix de setări medii și cu o rezoluție 1440p, jocul a rulat decent, însă s-a transformat instant atunci când am activat DLSS: rata de cadre pe secundă a crescut semnificativ, imaginea și-a menținut claritatea (cel puțin, eu nu am observat deteriorări), iar mișcările folosite ca să mă furișez prin curțile păzite de soldații italieni fasciști au devenit mult mai fluide.
Jocul este compatibil cu DLSS versiunea 3, iar pe modul Balanced (Echilibrat), performanța calculatorului a urcat la un nivel confortabil, de aproximativ 90 de cadre pe secundă, ceea ce, pentru mine, înseamnă un timp de reacție instantaneu și o imagine fluidă chiar și atunci când camera se învârte rapid, conform cu mișcarea bruscă a mouse-ului, atât de comună în lupte.
Iar NVIDIA Reflex a redus latența și a eliminat senzația că personajul are un mic decalaj față de comenzile mele. Reacțiile sunt imediate, iar Reflex își face simțită prezența mai ales în situațiile când trebuie să te strecori rapid prin coridoare sau prin spatele inamicilor. Nu, folosirea pistolului nu este deloc recomandată, pentru că va duce la alertarea întregului cartier de naziști. 🙂 Jocul îți cere creativitate, iar dacă furișatul nu este punctul tău forte, vei ajunge foarte des în situația în care trebuie să te lupți corp la corp. Iar aceste lupte necesită un anumit de precizie, unde iarăși, tehnologia Reflex de la NVIDIA pare să-și facă simțită prezența în sens pozitiv.
Pe măsură ce am avansat în joc, am ajuns să văd Vaticanul, dar nu pe cel pacifist din zilele noastre. Mai degrabă un loc sfânt, infestat de soldații fasciști care se pregătesc de începerea celui de-al Doilea Război Mondial. Am ajuns pâna la punctul unde Indy se întâlnește cu Gina Lombardi, o jurnalistă care își caută sora dispărută. Momentan, relația dintre ei este destul rece, dar abia aștept să văd cum va evolua.
Până acum, stilul de gameplay a alternat între infiltrări stealth, lupte corp la corp, puzzle-uri, precum și câteva secvențe cinematice. Cât despre performanțele sistemului, pot spune că am putut să joc totul bine, fluid și fără să simt vreun lag, mulțumită tehnologiilor DLSS și Reflex.
DLSS și Reflex aduc îmbunătățiri serioase și concrete, făcând experiența de gaming mult mai plăcută și mai imersivă. Dacă te interesează, îți pot spune că la o rezoluție 1440p și setări în general medii:
- Fără DLSS, am avut o rată de cadre pe secundă de aproximativ 60 fps
- Cu DLSS pe modul Balanced (Echilibrat), am urcat la circa 90 fps - o creștere de 50%!
Și apropo, la modul cel mai serios, tu vezi vreo diferență notabilă de calitate cu și fără NVIDIA DLSS activat?
Aceste cifre nu sunt doar statistici, ci o reprezentare a cât de mult s-a îmbunătățit experiența mea. La un moment dat, am activat și dezactivat rapid DLSS ca să compar. Diferența vizuală era minimă, dar cea de cursivitate a imaginii și a mișcării era uriașă. Și când am oprit Reflex, am simțit o mică întârziere, dificil de observat la prima vedere, dar perceptibilă în momentele cruciale. Făcând toate aceste comparații, m-am convins că aceste tehnologii schimbă cum te joci, nu doar cum arată jocul.
Tu ce crezi? Reușește NVIDIA să-l facă pe Indy să arată mai bine? 🙂
În concluzie, Indiana Jones and the Great Circle nu este doar un joc în care rejoci un film, ci reprezintă o poveste nouă. Iar din perspectivă tehnică, combinația de DLSS și de NVIDIA Reflex este esențială pentru fluiditate și timpul de răspuns din joc, mai ales dacă nu îți permiți un monstru precum NVIDIA GeForce RTX 4090 Ti. În loc să mă lupt cu scăderi de performanță sau cu latență, m-am putut concentra pe aventura din universul Indiana Jones, familiar dar parcă totuși un pic altfel… Tu ce părere ai: te-ai jucat Indiana Jones and the Great Circle? Îți place? Spune-mi ce crezi în comentarii.