Dacă ești un utilizator ce are cunoștințe peste medie despre calculatoare, este posibil să fi auzit despre BIOS, UEFI, despre erori de BIOS sau despre plăci de bază cu Dual BIOS. Dar poate că te întrebi ce înseamnă toți acești termeni. Ce este un BIOS în afară de un acronim care sună ciudat? Ce face BIOS? Mai mult, ce este UEFI și cu ce se deosebește de BIOS? Sunt aceste lucruri chiar atât de importante pentru funcționarea unui calculator? Dacă vrei să afli răspunsurile la aceste întrebări și nu numai, citește acest articol:
Ce este BIOS pe un calculator?
Ce înseamnă BIOS? BIOS este un acronim de la Basic Input/Output System, care s-ar traduce astfel: Sistem de Intrare/Ieșire de Bază. BIOS, ca și UEFI de altfel, dar mai multe despre asta mai târziu în acest articol, este un software de nivel jos, mai exact primul software care rulează atunci când îți pornești calculatorul.
Pentru a înțelege mai bine ce înseamnă software de nivel jos, ar trebui să știi că programele pe care le folosești de obicei pe calculatoare, precum browsere, playere media sau programe din suita Office, sunt toate software de nivel înalt, deoarece interacționează cu sistemul de operare. Sistemul de operare este considerat un software de nivel mediu, deoarece interacționează atât cu software de nivel înalt, cât și direct cu componentele hardware prin driverele sale și prin BIOS.
Cu alte cuvinte, BIOS este un software de nivel jos deoarece controlează în mod direct modul de funcționare al componentelor hardware din interiorul calculatorului tău. BIOS oferă anumite servicii, care le permit utilizatorilor și programelor de nivel mai înalt să configureze setările componentelor hardware din calculatoare, precum și să primească informații de la acele componente. De exemplu, atât utilizatorii cât și aplicațiile instalate pe un calculator pot afla viteza de rotație a ventilatoarelor din carcasă sau temperaturile unor componente, incluzând dar fără a se limita la procesor sau la placa video.
BIOS a fost inventat în 1975 de un informatician pe nume Gary Arlen Kildall. Înainte de apariția BIOS, sistemul de operare era primul program care rula la pornirea unui calculator. Asta însemna că acel calculator nu putea rula decât sistemul de operare încorporat. În plus, o eroare în sistemul de operare putea face ca întregul calculator să devină inutilizabil, deoarece niciun alt software nu-l putea repara, din moment ce nu putea rula înaintea sistemului de operare. BIOS oferă un plus de flexibilitate, permițând utilizatorilor să instaleze orice sistem de operare vor sau să repare sistemul de operare curent, dacă apar erori.
De ce este necesar BIOS?
BIOS este vital pentru bunăstarea calculatoarelor, deoarece inițializează și testează componentele hardware ale sistemului în timpul pornirii calculatorului și oferă o interfață pentru ca sistemul de operare să interacționeze cu hardware-ul. Astfel, se asigură că toate componentele hardware esențiale funcționează corect înainte de a transfera controlul sistemului de operare.
Ce face BIOS?
BIOS îndeplinește mai multe sarcini cheie:
- Power-On Self-Test (POST): În româna, s-ar traduce ca Auto-test la pornire. BIOS efectuează verificarea componentelor hardware, precum RAM, procesor și dispozitive de stocare, pentru a se asigura că acestea funcționează corect.
- Încărcarea sistemului de operare: BIOS se ocupă, de asemenea, de localizarea sistemului de operare și de transmiterea controlului către acesta.
- Setup Utility: În română, Utilitar de configurare. BIOS le oferă utilizatorilor și posibilitatea de a configura setări hardware, precum ora sistemului, secvența de pornire și configurația hardware.
BIOS este de obicei un program mic, cu o dimensiune apropiată de 16 MB. După cum am menționat mai devreme, BIOS oferă o interfață de utilizare (Setup Utility), unde utilizatorul poate configura setările hardware. Sistemele BIOS de pe calculatoare îți oferă de obicei acces la o mulțime de setări, pe care le poți modifica. Însă laptopurile sau tabletele vin adesea cu variante de BIOS simplificate, în care utilizatorul poate seta doar ora și alte câteva lucruri, cum ar fi ordinea de pornire. Sistemele BIOS de pe plăcile de bază mai avansate, precum cele de pe calculatoarele de gaming, pot fi și mai complexe. Pe astfel de plăci de bază, BIOS include moduri de a configura frecvențele și voltajele procesorului (CPU), latența memoriei RAM, viteza porturilor PCI Express și așa mai departe.
Configurarea setărilor avansate din BIOS poate fi o idee proastă dacă nu știi ce fac acestea. Setarea unei valori greșite poate face ca sistemul tău să nu mai pornească, deoarece componentele hardware au anumite limite, iar trecerea peste sau sub o valoare acceptată le poate împiedica să funcționeze corect. De exemplu, dacă îi ceri procesorului să lucreze la o frecvență mai mare decât limita sa maximă admisă, acesta se poate supraîncălzi instantaneu, ceea ce duce la repornirea continuă a calculatorului. Pentru a te asigura că ești în siguranță, ar trebui să modifici setările din BIOS numai după ce ai citit manualul sistemului tău și ești sigur că știi limitele componentelor sale hardware.
O altă sarcină de care trebuie să se ocupe BIOS este stocarea setărilor de configurare atunci când sistemul este oprit. Pentru a face asta, BIOS dispune de o cantitate mică de memorie volatilă CMOS, alimentată de o baterie ca cea din imaginea de mai jos. Termenul CMOS este acronimul de la Complementary Metal–Oxide–Semiconductor (semiconductor complementar de oxid metalic) și reprezintă procesul tehnologic folosit pentru fabricarea acestui cip de memorie. Pe calculatoare, CMOS este cipul de memorie, ce conține setările hardware din sistemul BIOS al plăcii de bază.
Dacă bateria cipului de memorie CMOS este descărcată și nu mai poate să ofere energie, BIOS nu are altă opțiune decât să folosească setările sale implicite încorporate. Trebuie să facă asta deoarece nu își poate aminti setările personalizate pe care le-ai făcut.
Ce este UEFI și ce înseamnă?
UEFI vine de la Unified Extensible Firmware Interface (în română, Interfață Firmware Extensibilă Unificată) și îl poți privi ca pe un BIOS modern și mai puternic. UEFI este tot ceea ce este BIOS, având același rol ca tradiționalul BIOS, dar include și mai multe caracteristici, precum criptografia sau diagnosticarea și repararea calculatorului de la distanță, chiar și atunci când nu există un sistem de operare instalat.
UEFI BIOS a fost inventat de Intel și lansat în 2005. UEFI a devenit popular în ultimii ani deoarece sistemele de operare moderne, precum Windows 10, oferă suport nativ pentru el. În prezent, UEFI este o cerință de sistem obligatorie pentru Windows 11 și nu poți utiliza sistemul de operare dacă nu îl ai.
Care este diferența dintre UEFI și BIOS?
Cele mai importante diferențe dintre BIOS obișnuit și firmware-ul UEFI actual sunt:
UEFI are de obicei o interfață grafică, în timp ce BIOS este bazat pe text
În timp ce UEFI oferă o interfață grafică unde poți folosi și mouse-ul pentru a naviga prin setări, BIOS oferă de obicei doar o interfață bazată pe text, unde trebuie să folosești tastatura pentru a ajunge dintr-un loc în altul.
Totuși, există și similarități și, la fel ca sistemele BIOS tradiționale, interfețele UEFI sunt, de asemenea, personalizate de producătorii de plăci de bază. Pe tablete și laptopuri, UEFI afișează de obicei puține opțiuni de personalizare. De exemplu, în imaginea de mai jos, poți vedea cum arată pe un laptop de gaming ASUS ROG Strix G17, vechi de trei ani.
Pe calculatoarele desktop, în special pe cele făcute pentru gaming, UEFI îți oferă mult mai multe opțiuni de personalizare și informații despre sistemul tău. Iată, de exemplu, ce ai la dispoziție pe o placă de bază pentru gaming, fabricată de ASUS:
UEFI oferă o securitate mai bună decât BIOS
Spre deosebire de BIOS, UEFI încorporează mai multe caracteristici avansate de securitate, concepute pentru a-ți proteja sistemul împotriva atacurilor malițioase și a software-ului neautorizat. Una dintre cele mai importante este Secure Boot, care asigură că numai software-ul de încredere, care a fost semnat de furnizori autorizați, poate rula în timpul pornirii.
Asta ajută la prevenirea încărcării programelor malware în timpul pornirii și reduce riscul amenințărilor precum rootkituri, comparativ cu sistemele BIOS tradiționale.
UEFI acceptă unități mai mari decât BIOS
Un alt avantaj esențial al UEFI față de BIOS în lumea modernă este capacitatea primului de a accepta hard diskuri mai mari. În timp ce BIOS este limitat la a „vedea” hard diskuri de până la 2 TB, UEFI poate gestiona unități mult mai mari.
BIOS nu are instrumentele avansate de diagnosticare din UEFI
Comparativ cu BIOS, UEFI oferă și instrumente mai sofisticate de diagnosticare și de reparare. De exemplu, UEFI poate rula înainte de pornire utilitare, ce-ți permit să rulezi teste hardware, să actualizezi firmware-ul și să gestionezi configurațiile sistemului fără a intra în sistemul de operare.
Ai timpi de pornire mai rapizi cu UEFI decât cu BIOS
Un alt avantaj semnificativ al UEFI față de tradiționalul BIOS este capacitatea sa de a-ți face calculatorul să pornească mai rapid. Comparativ cu BIOS, procesele UEFI sunt mai eficientizate, ceea ce duce la timpi de pornire mult mai rapizi. În plus, multe sisteme UEFI includ o opțiune Fast Boot, care fie reduce, fie sare complet peste unele verificări hardware neesențiale și peste testele de memorie care ar putea fi redundante atunci când îți repornești sistemul.
Cum accesezi și folosești UEFI sau BIOS
Accesarea UEFI sau BIOS constă de obicei în apăsarea unei taste specifice (Del sau F2) în timpul procesului de pornire a calculatorului. Există însă și alte opțiuni pentru a ajunge la acesta, inclusiv din Windows. Citește acest ghid pentru mai multe informații despre cum accesezi firmware-ul UEFI BIOS pe dispozitivele cu Windows.
În ceea ce privește modul de utilizare a UEFI/BIOS, răspunsul este mai complicat. În cadrul utilitarului de configurare UEFI sau BIOS, poți regla diverse setări hardware, dar interfața de utilizare este diferită de la un dispozitiv la altul, iar setările pot avea și denumiri diferite de la un calculator la altul. Pentru a afla cum navighezi prin acest sistem, consultă manualul de utilizare pentru dispozitivul tău. Acesta se găsește de obicei online, în format PDF, pe site-ul de asistență al producătorului său.
Însă ai mare grijă când schimbi setările din UEFI sau din BIOS, deoarece setările incorecte pot face ca sistemul tău să nu mai pornească.
Ai BIOS sau UEFI?
O metodă ușoară de a afla dacă sistemul tău folosește BIOS sau UEFI este să deschizi aplicația Informații de sistem. În secțiunea sa Rezumat sistem, caută câmpul Mod BIOS. Acesta va indica fie BIOS, fie UEFI.
Alternativ, ai putea, de asemenea, să accesezi pur și simplu setările firmware-ului în timpul pornirii. Setările UEFI oferă adesea o interfață grafică, pe care o poți naviga și cu mouse-ul, nu doar cu tastatura, iar setările BIOS sunt bazate pe text.
SUGESTIE: Dacă vrei să afli și ce versiune de UEFI sau BIOS ai, urmează instrucțiunile din oricare dintre aceste opt metode de a afla versiunea BIOS a plăcii de bază de pe calculatorul tău.
Poate un calculator să pornească fără UEFI sau BIOS?
Cea mai importantă sarcină pe care o îndeplinesc UEFI și BIOS este să facă tranziția de la un gest mecanic, cum ar fi apăsarea butonul de pornire al calculatorului tău, la un nivel mai abstract, precum afișarea logoului sistemului de operare pe ecran. Aceasta înseamnă că, atunci când îți pornești sistemul, UEFI sau BIOS este primul program care rulează.
Sarcina UEFI/BIOS este să pornească ventilatoarele de răcire, să verifice nivelurile de tensiune electrică, să ruleze câteva teste rapide pentru a evalua starea componentelor hardware ale sistemului, să încarce driverele pentru componentele hardware esențiale, iar apoi să înceapă pornirea sistemului de operare. Dacă există vreo defecțiune în timpul acestui proces, UEFI/BIOS afișează un mesaj care te informează despre ce nu este în regulă.
Addendum: Știai că unele plăci de bază au Dual UEFI/BIOS?
UEFI/BIOS este stocat pe un mic cip de memorie, de tip read-only, care se află pe placa de bază. Din păcate, dacă cipul de memorie cedează, UEFI/BIOS nu mai poate fi încărcat, iar placa de bază nu mai poate fi utilizată. De aceea, unii producători de plăci de bază folosesc configurații Dual UEFI sau Dual BIOS pe plăcile lor de bază. Dual UEFI/BIOS înseamnă că există două cipuri pentru stocare: unul pentru sistemul principal UEFI/BIOS și unul pentru o copie de rezervă.
Dacă cipul principal cedează, ți se cere să repornești calculatorul, iar cipul de rezervă este folosit pentru a încărca UEFI/BIOS cu setările implicite.
Ai întrebări despre UEFI sau BIOS?
După cum ai văzut în acest articol, UEFI și BIOS sunt componente cheie ale oricărui calculator, iar a știi să le folosești îți poate oferi un plus de flexibilitate și chiar de performanță. Utilizatorii avansați și profesioniștii IT pot utiliza UEFI/BIOS pentru a obține performanțe maxime de la calculatoarele lor. Dacă nu ești un expert, este în regulă. Setările implicite se potrivesc de obicei nevoilor utilizatorilor obișnuiți, iar sistemul tău ar trebui să funcționeze bine chiar dacă nu te joci cu UEFI sau cu BIOS. Sper că ți-a fost util acest articol. Spune-mi dacă ai întrebări sau dacă vrei să adaugi ceva, în secțiunea de comentarii.