Ce sunt rețelele P2P (peer-to-peer) și pentru ce sunt ele folosite?

Ce sunt rețelele P2P (peer-to-peer) și pentru ce sunt ele folosite?

Dacă folosești internetul în mod regulat, este foarte improbabil să nu fi auzit despre termenul peer-to-peer sau de acronimul P2P. Fie că a fost menționat într-un articol de știri, la televizor ori într-o conversație pe care ai avut-o cu un prieten, care ți-a spus că tocmai a descărcat ultimul episod din Game of Thrones, sigur te-ai întâlnit cu acest termen. Dacă vrei să știi ce este peer-to-peer și la ce este folosit, citește acest articol:

Reclamă

Ce este o rețea peer-to-peer?

Peer-to-peer, sau P2P în forma sa abreviată, se referă la rețele de calculatoare care folosesc o arhitectură distribuită. În rețelele P2P, toate calculatoarele sau dispozitivele care fac parte din ele se numesc peers (colegi, egali) și împart între ele sarcinile. Fiecare dispozitiv care face parte dintr-o rețea peer-to-peer este egal cu celelalte dispozitive. Nu există "egali" privilegiați și nu există un dispozitiv administrativ în centrul rețelei.

Simulare a unei rețele peer-to-peer
Simulare a unei rețele peer-to-peer

Într-un fel, rețelele peer-to-peer sunt cele mai socialiste rețele din lumea calculatoarelor. Fiecare peer este egal cu ceilalți și fiecare peer are aceleași drepturi și responsabilități. "Egalii" sunt atât clienți, cât și servere în același timp. Mai mult, fiecare resursă disponibilă într-o rețea de tip peer-to-peer este împărțită între participanți, fără a fi implicat niciun server central. Resursele împărtășite într-o rețea P2P pot fi lucruri precum procesoare, spațiu de stocare sau lățime de bandă în rețea.

Pentru ce este folosit P2P (peer-to-peer)?

Scopul principal al rețelelor peer-to-peer este să împartă resurse și să ajute calculatoarele și dispozitivele să lucreze în colaborare, pentru a oferi un serviciu specific sau pentru a realiza o anumită sarcină. Așa cum am menționat mai devreme, P2P este folosit pentru a partaja tot felul de resurse de calcul precum putere de procesare, lățime de bandă în rețea și spațiu de stocare pe discuri. Totuși, cel mai comun scop pentru utilizarea de rețele peer-to-peer este partajarea de fișiere pe internet. Rețelele peer-to-peer sunt ideale pentru partajarea de fișiere deoarece permit calculatoarelor conectate la ele să primească fișiere și să le trimită simultan.

Reclamă

Imaginează-ți următoarea situație: îți deschizi browser-ul web și vizitezi un sait web de unde descarci un fișier. În acest caz, saitul web se comportă ca un server, iar calculatorul tău se comportă asemeni unui client care primește fișierul. Poți să compari acest scenariu cu un drum cu sens unic: fișierul pe care îl descarci este o mașină care merge de la punctul A (saitul web) la punctul B (calculatorul tău).

Conținut ce este transferat din rețea sau de pe internet pe un calculator
Conținut ce este transferat din rețea sau de pe internet pe un calculator

Dacă descarci același fișier printr-o rețea de tip peer-to-peer, folosind o platformă BitTorrent ca punct de pornire, descărcarea se realizează într-un mod diferit. Fișierul este descărcat pe calculatorul tău în bucățele mici care vin simultan de pe multe alte calculatoare aflate în rețeaua P2P, care au deja acel fișier. În același timp, fișierul este și trimis (încărcat) de pe calculatorul tău la altele care îl cer și ele. Situația este similară oarecum cu un drum cu două sensuri: fișierul este ca o serie de mașini multe și mici care vin pe calculatorul tău, dar care și pleacă spre alte destinații, atunci când sunt solicitate.

Mai mulți peers (colegi) transferând date între ei
Mai mulți peers (colegi) transferând date între ei

De ce sunt utile rețelele peer-to-peer?

Rețelele P2P au câteva caracteristici care le fac să fie foarte utile:

  • Sunt dificil de dezactivat. Chiar dacă oprești un peer (egal), ceilalți continuă să funcționeze și să comunice. Trebuie să oprești toți participanții ca să dezactivezi rețeaua.
  • Rețelele peer-to-peer sunt extrem de scalabile. Adăugarea de noi participanți (peers) se face foarte ușor, deoarece nu este nevoie de niciun fel de configurare pe vreun server central.
  • Din punct de vedere al partajării de fișiere, cu cât este mai mare o rețea peer-to-peer, cu atât este mai rapidă. Să ai același fișier stocat pe mai mulți participanți dintr-o rețea P2P înseamnă că atunci când cineva are nevoie să îl descarce, fișierul este descărcat din mai multe locații simultan.
Reclamă

Exemple de rețele P2P (peer-to-peer)

Cu toții folosim rețele de tip peer-to-peer pentru a conecta calculatoare și dispozitive fără a fi nevoie să configurăm vreun server. Să trebuiască să creezi un server pentru orice faci este foarte scump și dificil de întreținut și multe persoane și organizații preferă alternative mai ieftine precum P2P. Ca să îți faci o idee mai bună, iată câteva exemple de scenarii de utilizare des întâlnite pentru rețelele P2P:

Windows 10 folosește peer-to-peer pentru a optimiza distribuirea de actualizări
Windows 10 folosește peer-to-peer pentru a optimiza distribuirea de actualizări
  • Actualizările Windows 10 sunt distribuite de pe serverele Microsoft dar și prin P2P. Poți să găsești mai multe informații despre această caracteristică aici, din păcate doar în limba engleză: Optimize Windows 10 update delivery.
  • Partajarea de fișiere mari prin internet se face de multe ori cu ajutorul unei arhitecturi de rețea P2P. De exemplu, multe platforme de gaming online folosesc P2P pentru a descărca jocuri pe calculatoarele utilizatorilor. Conform Wikipedia, Blizzard Entertainment distribuie Diablo III, StarCraft II și World of Warcraft. Un alt mare producător, Wargaming, face același lucru cu jocurile World of Tanks, World of Warships și World of Warplanes. Alții, precum Steam sau GOG aleg să nu folosească P2P și preferă să mențină servere de descărcare dedicate peste tot prin lume.
  • Multe distribuții de Linux sunt distribuite prin descărcări BitTorrent care folosesc P2P. Astfel de exemple sunt Ubuntu, Linux Mint și Manjaro.
  • În Windows 7 și Windows 8.1, când creezi o rețea ad-hoc între două calculatoare, creezi de fapt o rețea peer-to-peer între ele.
  • Dacă folosești Windows 7, Windows 8.1 sau o versiune de Windows 10 anterioară Versiunii 1803, poți să conectezi calculatoarele de acasă la un Grup de domiciliu, astfel creând o rețea de tip peer-to-peer între ele. Grupul de domiciliu este un grup mic de calculatoare care sunt conectate între ele și partajează atât spațiu de stocare, cât și imprimantele conectate la ele. Aceasta este una dintre cele mai comune utilizări ale tehnologiei peer-to-peer. Unii oameni ar putea spune că Grupurile de domiciliu nu sunt rețele de tip peer-to-peer deoarece calculatoarele sunt conectate la un router. Totuși, nu uita că routerul nu are nimic în comun cu administrarea calculatoarelor care partajează resurse în Grupul de domiciliu. Routerul nu funcționează ca un server, ci doar ca o interfață sau poartă între rețeaua locală și internetul de afară. Dacă vrei, poți să găsești mai multe informații despre modul în care Microsoft a ales să implementeze tehnologia P2P, în aceste articole în limba engleză: Peer-To-Peer based Features in Win 7, [MS-HGRP]: HomeGroup Protocol și HomeGroup: A practical guide to domestic bliss with Windows 7.
  • Din păcate, rețelele peer-to-peer sunt folosite adesea și pentru activități ilegale. P2P este o tehnologie controversată, deoarece este folosită foarte mult pentru piratarea de conținut. Există foarte multe saituri web care oferă acces la conținut piratat precum filme, muzică, software sau jocuri, prin intermediul rețelelor P2P, datorită avantajelor pe care le are această tehnologie. Deși tehnologia în sine nu este ilegală și are multe utilizări legale care nu implică piratarea, modul în care o folosesc unii oameni este ilicit. Când folosești P2P, ai grijă să nu te implici în piratarea de conținut sau în alte utilizări interzise prin lege.
Asocierea la un Grup de domiciliu în Windows 10 (versiunea 1709)
Asocierea la un Grup de domiciliu în Windows 10 (versiunea 1709)

Rețelele P2P reprezintă una dintre cele mai ieftine metode de a distribui conținut, deoarece ele folosesc lățimea de bandă a participanților, și nu lățimea de bandă a creatorului conținutului.

Istoria rețelelor P2P (peer-to-peer)

Precursorul rețelelor peer-to-peer este USENET, care a fost dezvoltat în 1979. Era un sistem care permitea utilizatorilor să citească și să posteze mesaje/știri. Era și un sistem de rețea similar cu forumurile din ziua de astăzi, dar cu diferența că USENET nu se baza pe un server central sau pe un administrator. USENET copia aceleași mesaje/știri pe toate serverele din rețea. Similare, rețelele P2P distribuie și folosesc resursele disponibile lor.

Următorul eveniment important din istoria P2P a fost anul 1999, când a luat naștere Napster. Acesta era un software de partajare de fișiere online care era folosit pentru a distribui și descărca muzică. Muzica partajată pe Napster era, de obicei, piratată și distribuția sa era ilegală. Totuși, asta nu a oprit utilizatorii din a folosi serviciul respectiv. Deși Napster a fost cel care a făcut P2P să fie cunoscut de toată lumea, Napster a eșuat în final și a fost închis de către autorități, din cauza conținutului care a fost distribuit ilegal prin intermediul său. Astăzi, P2P rămâne una dintre cele mai populare tehnologii pentru partajarea de fișiere pe internet, atât legal cât și ilegal.

Napster, un program ce folosea P2P
Napster, un program ce folosea P2P

Sursa imaginii: Wikipedia

Mai ai și alte întrebări legate de rețelele peer-to-peer?

După cum ai văzut în acest ghid, tehnologia peer-to-peer este o tehnologie sofisticată, ce a apărut și este bazată pe un principiu simplu: descentralizarea. De asemenea, știm acum că scopul ei este unul onest, dar utilizarea sa nu este întotdeauna una legală. Unele persoane și organizații sunt de părere că ar trebui interzisă, pentru că reprezintă cel mai important mod de a distribui conținut piratat în mod ilegal. Totuși, oare trebuie să interzici un stilou pentru că scriitorul nu scrie frumos cu el?

Descoperă: Smarthome Ghiduri Recomandate Rețea și Internet Wireless