Cum configurezi Windows Sandbox (executare aplicații/scripturi, partajare foldere etc.)

Windows Sandbox este un mediu virtual similar cu o mașină virtuală, disponibil în Windows 10 Pro și Enterprise. Îl poți folosi ca să testezi aplicațiile care nu ești convins că sunt de sigure, să vizitezi site-uri web ce nu prezintă încredere și, în general, să faci lucruri care ți-e frică să nu îți compromită sistemul principal. Până la May 2020 Update, nu puteai să personalizezi Windows Sandbox în niciun fel. Acum poți, deoarece Microsoft îți permite să creezi și să folosești scripturi ce modifică felul în care funcționează Windows Sandbox. Iată cum o faci:

NOTĂ: Înainte de a putea personaliza modul de lucru al Windows Sandbox pe PC-ul tău, trebuie să îl instalezi. Dacă ai nevoie de ajutor cu acest lucru, citește Cum instalezi Sandbox Windows pentru Windows, în trei pași. De asemenea, în cazul în care te întrebi cum îți poate fi util Windows Sandbox, iată câteva idei: 4 lucruri pe care le poți face cu Sandbox Windows. Adițional, ține cont că acest ghid este valabil doar pentru Windows Sandbox din Windows 10 cu May 2020 Update, edițiile Pro și Enterprise. Nu este disponibil în Windows 10 Home.

Cum configurezi Windows Sandbox

Pentru a personaliza Windows Sandbox sau pentru a executa automat aplicații și scripturi atunci când îl pornești, trebuie să creezi un fișier de configurare. Pentru acest lucru, poți folosi Notepad sau orice altă aplicație de procesare text ca să scrii codul pentru Windows Sandbox. Fiecare fișier de configurare pe care îl creezi pentru Windows Sandbox trebuie să înceapă cu linia<Configuration> și să se termine cu linia</Configuration>. Tot restul de cod pe care îl adaugi trebuie scris între aceste linii.

Crearea unui fișier de configurare pentru Windows Sandbox

După ce ai creat fișierul de configurare și ai terminat de adăugat tot codul, trebuie să-l salvezi cu extensia .wsb.

Salvarea unui fișier de configurare pentru Windows Sandbox (.wsb)

Apoi, poți da dublu clic pe fișierul .wsb pentru a lansa Windows Sandbox folosind modificările tale.

Un fișier de configurare Windows Sandbox personalizat

Acum hai să vedem ce cod și scripturi poți folosi pentru Windows Sandbox:

Cum partajezi foldere cu Windows Sandbox

Windows Sandbox poate mapa foldere din sistemul gazdă. Cu alte cuvinte, îți poți face aplicația Windows Sandbox să „vadă” foldere de pe PC-ul tău cu Windows 10. Pentru asta, în fișierul .wsb pe care l-ai creat cu Notepad, adaugă următorul cod:

<MappedFolders>

<MappedFolder>

<HostFolder>Folder partajat cu Windows Sandbox</HostFolder>

<ReadOnly>true sau false</ReadOnly>

</MappedFolder>

</MappedFolders>

Poți adăuga câte foldere vrei să partajezi: doar ai grijă să le scrii calea între etichetele <HostFolder></HostFolder>. De asemenea, pentru fiecare folder pe care îl adaugi în listă, poți specifica dacă vrei ca Windows Sandbox să aibă acces doar la citire. Pentru asta, adaugă codul<ReadOnly>true</ReadOnly> după el. Dacă vrei ca Windows Sandbox să aibă acces la scriere în acel folder, adaugă codul<ReadOnly>false</ReadOnly> după el. Totuși, ține minte că acest lucru face ca fișierele și folderele din folderul partajat să fie accesibile pentru aplicațiile pe care le rulezi în Windows Sandbox. Cu alte cuvinte, acele aplicații îți pot modifica fișierele, lucru pe care s-ar putea să nu-l dorești.

De exemplu, dacă vrei ca Windows Sandbox să aibă acces la folderul tău Descărcări, scrie:

<MappedFolders>

<MappedFolder>

<HostFolder>C:UsersUserNameDownloads</HostFolder>

<ReadOnly>true</ReadOnly>

</MappedFolder>

</MappedFolders>

Partajarea unui folder cu Windows Sandbox

Ai grijă să schimbi UserName cu numele contului tău de utilizator din Windows 10.

Apoi, când rulezi Windows Sandbox folosind acest fișier .wsb de configurare, toate folderele partajate sunt disponibile pe desktop sau la această locație: „C:\Users\WDAGUtilityAccount\Desktop”.

Cum arată un folder partajat în Windows Sandbox

Cum rulezi automat o aplicație sau script în Windows Sandbox

Windows Sandbox îți permite și să execuți o aplicație (fișier executabil) sau script imediat după ce pornește. Pentru a face acest lucru, în fișierul .wsb de configurare, trebuie să adaugi acest cod:

<LogonCommand>

<Command>Comanda executată la pornire</Command>

</LogonCommand>

Comanda poate fi calea către orice fișier executabil sau script ce se găsește în Windows Sandbox. Acest lucru înseamnă că poți, de exemplu, să deschizi automat (File) Explorer, Notepad, sau orice altă aplicație din sistem. Dacă vrei, poți să rulezi chiar și o aplicație aflată într-un folder partajat (cum am arătat în secțiunea anterioară a acestui ghid).

Iată un exemplu de fișier de configurare Windows Sandbox care deschide automat (File) Explorer la pornire:

Rularea unei comenzi/script în Windows Sandbox

Și iată un exemplu cu un fișier de configurare pentru Windows Sandbox care mapează folderul Downloads din sistemul gazdă și rulează automat un fișier executabil din el:

Executarea unui fișier executabil în Windows Sandbox la pornirea sa

În ultimul exemplu, iată ce se întâmplă când pornim Windows Sandbox:

Un program care se deschide automat odată cu Windows Sandbox

NOTĂ: Dacă specifici o cale către o comandă, un executabil sau fișier script care nu există, Windows Sandbox returnează o eroare când încerci să-l pornești. De asemenea, în timp ce experimentam aceste facilități, nu am reușit să rulăm automat fișiere executabile ce au nevoie de permisiuni administrative și afișează notificări CCU, precum Linia de comandă.

Cum activezi sau dezactivezi rețeaua în Windows Sandbox

Dacă nu vrei ca Windows Sandbox să poată accesa rețeaua și internetul, în fișierul de configurare .wsb, adaugă următoarea linie de cod: Disable.

Dezactivarea rețelei în Windows Sandbox

Această comandă dezactivează serviciile de rețea din Windows Sandbox, așa cum poți vedea în captura de ecran de mai jos.

Windows Sandbox deschis fără rețea

În cazul în care vrei ca rețeaua să fie accesibilă, fie ștergi linia<Networking>Disable</Networking> din fișierul de configurare, fie schimbi valoarea Disable cu Default:<Networking>Default</Networking>.

Cum activezi sau dezactivezi unitatea de procesare grafică virtuală în Windows Sandbox

Similar, Windows Sandbox îți permite să dezactivezi motorul de redare grafică hardware virtual. Cu alte cuvinte, Windows Sandbox partajează în mod implicit placa ta video de pe PC-ul tău cu Windows 10. Însă, poți dezactiva această facilitate și poți forța Windows Sandbox să folosească redarea software, astfel încât să nu îți expui placa video. Deși asta face ca Windows Sandbox să meargă mai încet, în unele situații poate fi util. Pentru a dezactiva suportul vGPU în Windows Sandbox, în fișierul de configurare .wsb, adaugă acest cod:<VGpu>Disable</VGpu>.

Dezactivarea partajării plăcii video cu Windows Sandbox

Pentru a reactiva partajarea GPU în Windows Sandbox, șterge linia<VGpu>Disable</VGpu> din fișierul de configurare .wsb sau setează-i valoarea la Default:<VGpu>Default</VGpu>.

Ce alte opțiuni ai vrea să vezi în Windows Sandbox?

Deși configurarea Windows Sandbox este ceva ce este posibil în acest moment, încă avem senzația că este doar un început timid. Am vrea să vedem că Microsoft adaugă și alte opțiuni, cum ar fi conectarea automată a dispozitivelor USB direct la Windows Sandbox. Suntem siguri că ai și tu alte idei. Spune-ne ce alte caracteristici îți dorești în Windows Sandbox: comentează mai jos și hai să discutăm.